Vinul spumant: clasificare și sugestii de servire

Vinul spumant: clasificare și sugestii de servire

11.04.2018 11:48

Servit de regulă în momente importante și la sărbători, vinul spumant este una dintre cele mai elegante, rafinate și deosebite băuturi. Indiferent dacă vorbim despre șampanie, Prosecco, espumante, cava, sekt sau alte vinuri spumante cunoscute, aceste băuturi pot fi asociate cu aperitivele sau pot fi întrebuințate pe tot parcursul unei mese.

Scurt istoric al vinului spumant

Există un mit conform căruia vinul spumant ar fi fost descoperit și, implicit, produs pentru prima oară de către călugărul Dom Perignon. Conform legendei, acesta ar fi îmbuteliat vinul de mănăstire mai devreme într-un an și l-ar fi depozitat în beciul acesteia; din cauza grăbirii procesului și a temperaturilor scăzute din locul de depozitare, drojdiile nu au realizat a doua fermentație înainte de îmbuteliere.

 

Odată cu încălzirea vremii, acestea au început să fermenteze, însă de această dată în sticlă. Pentru că gazele nu puteau fi eliberate, așa cum se întâmplă în procesul de producere a vinului obișnuit, acestea au rămas în băutură.

 

În realitate, cel mai vechi vin spumos pe care l-a înregistrat istoria vinurilor este Blanquette de Limoux, produs în anul 1531 de către călugării Abației Saint Hilaire. Datorită tradiției din regiunea Champagne, cel mai cunoscut vin spumant este șampania, care și-a câștigat numele de la această regiune.

 

Metode de producere a vinului spumant

Prima fermentare a vinului spumant este similară celei a vinului liniștit, însă anumiți producători optează pentru utilizarea unor drojdii speciale. Deși există și vinuri spumante realizate dintr-un singur soi de struguri, cele mai multe sunt amestecuri și se cupajează după fermentare într-un cuvee.

 

A doua fermentare, menită să ofere vinului spumant caracteristica sa principală, se realizează la o presiune de până la 6 bari, pentru asigurarea că dioxidul de carbon va fi încorporat și reținut. Având în vedere valoarea acestei presiuni, sticlele în care se îmbuteliază vinul spumant trebuie să fie foarte rezistente.

 

Există mai multe metode de a realiza cea de-a doua fermentare și fiecare are rezultate diferite și percepute distinct de către cei care consumă vinul spumant.

 

Metoda Champegnoise

Cuvee-ul obținut după cupajare se îmbuteliază cu un adaos obținut din amestecarea zahărului cu drojdie. Celulele inactive de drojdie sunt înlăturate ulterior printr-un proces special care nu elimină dioxidul de carbon din sticlă. Gustul poate fi ajustat după degorjare cu un mix obținut din vin proaspăt și sirop de zahăr. Prin această metodă se creează șampania. Procesul durează cel puțin 15 luni și este cea mai costisitoare metodă.

 

Metoda Charmat sau Cuve

Amestecul de drojdie și zahăr este adăugat peste vin, în cisterne pasteurizate din inox. Băutura este apoi răcită, limpezită și îmbuteliată cu ajutorul unui îmbuteliator de contrapresiune. Această metodă este folosită pentru obținerea unor tipuri precum Prosecco sau spekt.

Metoda transferului

Bulele de dioxid de carbon sunt create în interiorul sticlelor și decantate apoi în recipiente mari, după care drojdiile sunt filtrate și vinul este reîmbuteliat. Metoda este comună pentru obținerea vinurilor spumante în regiuni precum Australia și Statele Unite ale Americii.

 

Metoda impregnării cu dioxid de carbon de origine exogenă în absența celei de-a doua fermentări produce vinuri din categoria ”spumoase”. Acestea au un perlaj mare, care însă dispare la scurt timp.

 

Cum se modifică proprietățile și calitatea vinului spumant în timp

calitatea vinului spumant

Deși vinurile roșii sunt cele mai cunoscute pentru longevitate și pentru învechirea calitativă, vinul spumant alb și rose poate îmbătrâni la fel de frumos. Aciditatea mare și dioxidul de carbon se comportă precum conservanții, pe măsură ce vinul se învechește ulterior degorjării.

După degorjare, vinul spumant se va dezvolta ca unul liniștit. Dacă este vorba despre un spumant de calitate și dacă acesta este depozitat în condițiile recomandate, schimbările vor consta în pierderea ușoară a gazelor, modificarea culorii într-una mai intensă și intensificarea unor arome precum cea de fructe uscate, nuci sau miere. Pentru ca îmbătrânirea să fie una prielnică, este important ca vinul să fie ferit de fluctuații de temperatură și de expunerea la lumină.

 

Tipuri de vin spumant și cum le diferențiezi

Calitatea unui vin spumant nu este dictată neapărat de prețul acestuia. Într-adevăr, șampania este de regulă mai costisitoare decât celelalte tipuri de vin spumant, pentru că și procesul de producție este unul îndelungat și anevoios în cazul acestei băuturi.

 

Vinuri spumante celebre și regiunile din care provin

Tipologia vinurilor spumante se face în funcție de caracteristicile acestora, de modul de producere și de tradiția zonelor din care provin, astfel:

  • Șampania este cel mai popular vin spumant și își are originile în regiunea Champagne, din Franța. Aceasta este considerată o băutură extrem de versatilă, care poate fi consumată cu orice alimente, de la preparate pentru micul dejun și mâncăruri prăjite, la preparate sofisticate și exuberante.

  • Prosecco provine din regiunea cu același nume din Italia și este recunoscut pentru varietatea spumozității sale. Produs din struguri Glera, are un gust mai dulceag decât șampania, care este doar ușor fructată. Poate fi consumat ca atare sau adăugat în cocktailuri.

  • Cava este un vin spumant de proveniență spaniolă, cu originile în Catalonia. Se produce prin metoda tradițională, preponderent din struguri Macabeo și are un gust proaspăt și ușor citric. Alte tipuri de struguri folosite în producția de cava sunt Xarello și Perallada. Mai puțin dulce decât Prosecco, acest vin spumant are o aromă florală.

  • Crémant este un vin spumant din Valea Loarei, Franța. Metoda de producere este similară celei prin care se face șampania, iar aroma poate varia în funcție de tipurile de struguri folosite. Cele mai multe vinuri Crémant au un gust cremos de nuci și nu sunt dulci.

  • Sekt este un vin spumant din Germania, recunoscut pentru dulceața și alcoolemia reduse. Se poate găsi și în variante cu o concentrație de alcool de doar 6% și are arome florale și fructate de mere, pere și flori albe. Are o aciditate naturală și se prepară atât prin metoda tradițională cât și prin metoda Charmant.

  • Vinul spumant rose este produs cu precădere în regiunea Provence, din Franța, însă există producători în toate colțurile lumii, de la Coasta Italiei la cea a Californiei. Are o nuanță roz discretă și arome fructate de căpșune, citrice, rubarbă, pepene galben sau petale de trandafiri.

Alte vinuri spumante celebre sunt muscaturile spumante, Peszgo sau Lambrusco.

Clasificarea vinurilor spumante în funcție de conținutul de zahăr

La fel ca în cazul vinurilor obișnuite, vinurile spumante se clasifică și în funcție de conținutul de zahăr din componența lor, astfel:

  • Brut Natural, cunoscut și drept Brut Zero: cel mult 3 g/l

  • Extra Brut: cel mult 6 g/l

  • Brut: cel mult 15 g/l

  • Extra Dry, cunoscut și drept Extra Sec: 12-20 g/l

  • Sec: 17-35 g/l

  • Demisec: 35-50 g/l

  • Dulce: cel mult 50 g/l

Clasificare în funcție de presiunea din sticlă

În funcție de presiunea din sticlă, există două categorii de vin spumant:

  • Vinuri spumante de înaltă presiune (3,5 bari)

  • Vinuri spumante de joasă presiune (1 - 2,5 bari)

Presiunea se măsoară la o temperatură de 20 grade Celsius. Din prima categorie fac parte șampania și spumantele obținute prin aceeași metodă, cremantul și muscaturile spumante. Vinuri de joasă presiune sunt cele petiante și perlate, dar și cele cu un conținut scăzut de alcool.

Cum se bea vinul spumant

cum se bea vinul spumant

La fel ca în cazul vinului obișnuit, există o etichetă pentru consumul de vin spumant. De la alegerea paharelor la temperatura potrivita de servire și preparatele culinare care flatează aromele vinului spumant și invers, trebuie să ții cont de câteva reguli.

 

Paharul potrivit

Paharele care păstrează cel mai bine aciditatea vinului spumant sunt cele înalte și subțiri, cu cupa în formă de lalea și piciorul înalt. Este important ca acestea să fie foarte curate și bine limpezite, deoarece spumarea este sensibilă la impurități și reziduuri de detergent.

Temperatura potrivită

Temperatura la care se servește vinul spumant este de 6 - 10 grade Celsius. Pentru a nu încălzi băutura, paharul se ține de picior.

 

Cum se toarnă vinul spumant

Spre deosebire de vinul liniștit, cel spumant nu trebuie lăsat să respire. Sticla se desface chiar înainte de servire. Aceasta trebuie să fie bine răcită în prealabil. Sticla de șampanie sau vin spumant nu trebuie agitată sub nici o formă înainte de deschidere, astfel se va vărsa și băutura își va pierde din aciditate. Vinul spumant se toarnă astfel încât să umple ⅔ din pahar.

 

Cu ce se bea vinul spumant

Vinul spumant este considerat digestiv, așadar este o băutură perfectă de consumat înainte de masă. Se poate continua cu ea ca singură băutură pentru întreaga masă, cu condiția ca, în cazul schimbării categoriei sau tipului, să se opteze întotdeauna pentru o calitate superioară, în mod progresiv.

 

Vinul spumant se potrivește de minune cu brânzeturi cremoase precum cea de capră sau Brie, punându-se reciproc în valoare.

 

Șampania, considerată cel mai fin vin spumant, este adesea consumată cu delicatese precum stridiile sau icrele de sturioni.

 

În funcție de clasificarea după zahărul conținut, vinul spumant se potrivește astfel cu alimentele:

  • Vinul spumant Extra Brut poate fi consumat cu: stridii, cartofi prăjiți și sashimi

  • Vinul spumant Brut poate fi consumat cu: brânzeturi, scoici și fructe de mare, risotto cu ciuperci

  • Vinul spumant Extra Dry poate fi consumat cu: platouri de mezeluri, ouă umplute și sparanghel

  • Vinul spumant Demisec poate fi consumat cu: căpșune, ciocolată neagră, cheesecake

Cocktailurile cu vin spumant

Răcoritoare și aromate, băuturile amestecate care au în componență vin spumant sunt perfecte pentru zilele călduroase de vară. Printre cocktailurile celebre cu vin spumant se numără Rossini, Moonwalk, Cardamon Spritz, Clipperton și Negroni Sbagliato. Câteva rețete apreciate cu Prosecco poți găsi aici.

Degustarea vinului spumant

degustarea vinului spumant

Pentru aprecierea corectă a caracteristicilor unui vin spumant, acesta trebuie să fie răcit timp de 24 de ore în frigider sau 30-40 de minute într-o frapieră cu gheață și apă în proporții egale. Astfel, vinul spumant va ajunge la temperatura ideală de 6 - 10 grade Celsius. Vinul spumant se servește din pahare lalea sau flute, pentru păstrarea perlajului.

 

Culoarea

Cele mai comune vinuri spumante sunt cele albe și rose, dar există și vinuri roșii spumante foarte apreciate, precum Lambrusco, Brachetto sau Shiraz spumant. Ce trebuie să știi despre nuanța vinurilor spumante este că pe măsură ce acestea îmbătrânesc în condiții optime, tonurile se intensifică, iar gustul devine mai fructat sau capătă o aromă plăcută și cremoasă de nuci.

Dulceața

Dulceața vinului spumant ar trebui să fie în concordanță cu eticheta acestuia și cu informațiile privind conținutul de zahăr. Asigură-te că ceea ce consumi este vin spumant și nu spumos, pentru a te bucura de un gust plăcut și de calitate.

 

Perlajul

Perlajul vinului spumant trebuie să fie în concordanță cu categoria acestuia. Vinurile de înaltă presiune au înscrisă valoarea de 3,5 pe etichetă, sunt mai acidulate și fac mai multă spumă atunci când sunt turnate în pahare. Vinurile spumante de joasă presiune sau semi-spumante au o presiune de cel puțin 1 bar și cel mult 2,5 bari. În cazul vinurilor spumoase, carbogazificate artificial, perlajul dispare mult mai repede după umplerea paharelor.

 


Sursă foto: Shutterstock

Distribuie pe:

Postat în Vinuri De:

bautura-online

Comentarii




* Required Fields