Vinul românesc - Tradiție și soiuri de viță-de-vie celebre

Vinul românesc - Tradiție și soiuri de viță-de-vie celebre

08.10.2018 11:43

Lăudat în cântece și în povești, vinul românesc a dovedit de nenumărate ori că își merită renumele. În continuare, vom afla o parte din istoria lui, dar și care sunt cele mai importante soiuri de vin românesc.

  • Scurtă istorie a vinului românesc

  • Cele mai importante regiuni viticole din România

  • Clasificarea vinurilor românești

  • Cele mai renumite soiuri românești

  • Proprietățile benefice ale vinulu

Scurtă istorie a vinului românesc

 

Viticultura românească a început să se dezvolte încă din timpuri străvechi, unii istorici considerând chiar că prima viță-de-vie a fost plantată pe teritoriul României înainte de primele grâne. În Antichitate, tracii erau atât de renumiți pentru vinul lor, încât Dionisos, zeul grec al vinului, pare să fi fost inspirat de mitologia acestui vechi popor.

 

Cum și la triburile geto-dacice cultura vinului avea o mare importanță, rămâne un mister motivul pentru care regele Burebista a ordonat defrișarea culturii viței-de-vie. Cert este că, oricare ar fi fost planul său, acesta n-a funcționat pe cât ar fi dorit, deoarece împăratul Traian a găsit producția de vin în floare, atunci când a cucerit Dacia, în 106 d.Hr.

 

Sub dominație romană, viticultura și-a continuat dezvoltarea. Astfel, în Evul Mediu, vinurile din provinciile românești erau cunoscute până în Constantinopole, Viena sau Egipt. În secolul al XIX-lea, culturile românești (alături de multe altele din Europa) au fost invadate de niște insecte numite filoxere. Viticultura și-a revenit cu ajutorul francezilor, care au introdus pentru prima dată pe teritoriul țării noastre soiuri precum Merlot, Chardonnay, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc.

 

Apogeul viticulturii românești a fost anul 1972, când suprafața cultivată atingea 300.000 de hectare. Din păcate, regimul comunist a luat mai târziu decizia de a elimina toate „soiurile străine” de struguri, ceea ce a diminuat semnificativ producția.

 

Deși după 1990 suprafața cultivată a continuat să scadă, anii de după tranziție au văzut o nouă creștere. În prezent, România are circa 187.000 de hectare de viță-de-vie cultivate și produce o cantitate de aproximativ 4.300 de hectolitri de vin pe an, ceea ce o plasează pe locul 13 la nivel global, dar doar pe locul 6 în Uniunea Europeană.

Cele mai importante regiuni viticole din România

 

Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania, Oltenia, Banat, Crișana și Maramureș - deși aceasta reprezintă o enumerație a tuturor provinciilor istorice ale României, ea reprezintă și o înșiruire a regiunilor viticole ale țării.

 

Fiecare regiune are podgoriile ei renumite pentru calitatea vinului produs. Dintre acestea, amintim:

 

  • Târnave - o podgorie din județul Alba, cea mai mare parte din ea (aproximativ 2.500 de hectare) fiind deținută de compania Jidvei;

  • Cotnari - o podgorie situată în județul Iași, întinsă pe doar 1.750 de hectare, dar cu o vechime considerabilă; numele de Cotnari (inclusiv al celebrului soi Grasă de Cotnari) este strâns legat de cel al domnitorului Ștefan cel Mare;

  • Dealu Mare - față de alte regiuni, cele 14.500 de hectare de viță-de-vie de pe Dealu Mare (județul Prahova) primesc 14 zile în plus de soare pe an, ceea ce le conferă vinurilor produse aici o aromă deosebită; printre cramele cele mai cunoscute care își desfășoară activitatea aici se numără: Budureasca, Ceptura, Tohani și Valea Călugărească;

  • Murfatlar - cea mai renumită podgorie a Dobrogei, Murfatlar se întinde pe 3.000 de hectare și este renumită pentru vinurile sale dulci;

  • Odobești - podgorie din județul Vrancea, întinsă pe 7.000 de hectare, cunoscută pentru producerea soiului Galbenă de Odobești;

  • Sâmburești - deși podgoria din județul Olt se întinde pe doar 400 de hectare, calitatea vinurilor produse pe Domeniul Sâmburești a devenit rapid cunoscută la nivel național și internațional;

  • Recaș - cu o podgorie de 750 de hectare, cramele Recaș se mândresc cu o tradiție ce datează din anul 1447.

Clasificarea vinurilor românești

 

Există numeroase moduri de a clasifica vinurile, dintre care cea mai simplă metodă este aceea a culorii. Astfel, și în România se produc vinuri albe, roșii și roze, dar despre soiurile de fiecare culoare vom vorbi mai târziu.

 

Vinurile se clasifică însă și în funcție de calitatea lor, marcată de obicei pe eticheta produsului. Categoriile principale de calitate sunt:

 

  • vinurile de masă - anonime, destinate consumului curent, dar fără avea indicații de soi sau regiune; cu un conținut de alcool între 8,5 și 9,5%;

  • vinurile de calitate superioară - acestea sunt marcate pe etichetă cu inițialele VS, IG sau VSIG, iar soiul strugurilor și proveniența geografică sunt menționate; conținutul de alcool este de cel puțin 9,5%;

  • Vinurile cu denumire de origine controlată - le recunoști după inițialele DOC marcate pe etichetă, ele reprezentând vinurile de calitatea I, cu un conținut de alcool de minimum 11%.

 

Superioare vinurilor DOC sunt doar vinurile cu denumire de origine controlată și trepte de calitate, caz în care pe etichetă vor fi marcate inițialele DOCC. Acestea au un conținut de alcool mai mare de 11,5% și, la rândul lor, pot fi împărțite în următoarele categorii:

 

  • vinurile din struguri culeși la maturitate deplină - marcate pe etichetă cu inițialele DOCC-CMD, sunt vinuri realizate din struguri bine copți, care acumulează o cantitate mai mare de zahăr (minimum 196 de grame per litru);

  • vinurile din struguri culeși târziu - marcate pe etichetă cu inițialele DOCC-CT și făcute din struguri supracopți; datorită pierderii apei, cantitatea de zahăr crește la minimum 213 grame per litru;

  • vinurile din struguri culeși la înnobilarea boabelor - marcate pe etichetă cu inițialele DOCC-CIB, sunt realizate din struguri afectați de stafidire sau mucegai nobil - procese care cresc cantitatea de zagăr la minimum 240 de grame per litru.

 

Desigur, procesul de fermentare reduce considerabil cantitatea de zahăr din vinuri față de cea din strugurii culeși. În funcție de cantitatea de zaharuri reziduale, vinurile sunt clasificate astfel:

 

  • seci - cu un conținut de zaharuri de până la 4 g/l;

  • demisec – cu un conținut de zaharuri între 4 și 12 g/l;

  • demidulci – cu un conținut de zaharuri între 12 și 50 g/l;

  • dulci – cu un conținut de zaharuri de peste 50 g/l.

Cele mai renumite soiuri românești

soiuri romanesti de vin bautura-online.ro

Chiar dacă multe vinuri din România sunt făcute din soiuri străine celebre precum Merlot, Cabernet Sauvignon, Chardonay sau Riesling, țara noastră nu duce lipsă nici de propriile soiuri de struguri.

 

Dintre soiurile de struguri românești folosite la crearea vinului alb amintim:

 

  • Fetească Albă - cultivat în special în Moldova și în Transilvania, din care se obțin vinuri seci și demiseci;

  • Fetească Regală - soi bănuit a fi un hibrid între Fetească Albă și Grasă de Cotnari, a apărut pentru prima dată în județul Mureș; este folosit pentru a obține vinuri de calitate seci și demiseci, dar chiar și dulci sau vinuri spumante;

  • Tămâioasă Românească - soi românesc cu o vechime de peste 2.000 de ani, cultivat în majoritatea regiunilor și folosit la crearea vinurilor dulci;

  • Galbenă de Odobești - soi valoros cultivat doar în regiunea Vrancei, din care se fac vinuri seci și demiseci;

  • Grasă de Cotnari - soi specific podgoriilor Cotnari, cultivat încă din secolul al XV-lea, folosit pentru crearea vinurilor dulci, dar și demiseci;

  • Crâmpoșie - soi vechi de mii de ani, cultivat în special în zona din jurul Drăgășaniului, din care se obțin vinuri seci cu arome fructate sau vinuri spumante;

  • Frâncușă - un alt soi originar din podgoriile Cotnari, folosit pentru crearea unui vin sec;

  • Șarbă - soi specific Odobeștiului, creat în anul 1972 prin îmbinarea Tămâioasei Românești cu Rieslingul Italian; din acești struguri este realizat un vin sec, aromat și ușor de băut;

  • Zghihară de Huși - așa cum îi spune și numele, Zghihara este originară din podgoria Huși; strugurii sunt folosiți pentru a obține un vin sec, ușor, sau pentru obținerea vinului spumant;

  • Mustoasă de Măderat - cultivat în podgoriile Miniș-Măderat din județul Arad, acest soi oferă un vin alb sec, de culoare galben-verzuie, caracterizat prin prospețime și fructozitate.

 

Soiurile românești folosite la producerea vinului roșu sunt:

 

  • Fetească Neagră - la fel ca „sora” sa Albă, Feteasca Neagră este cultivată în special în Muntenia și Moldova; din acest soi se obține un vin sec, demisec sau dulce, cu un conținut ridicat de alcool (12-12,5%);

  • Băbească Neagră - soi răspândit în Moldova, dar și peste Prut (în renumitele podgorii Purcari), din care se obțin vinuri seci, ușoare;

  • Negru Vârtos - soi regăsit mai ales în vestul țării, în podgorii precum cele din județul Mehedinți, se folosește la producerea unui vin sec și echilibrat;

  • Negru de Drăgășani - este un soi creat abia în 1993, înrudit atât cu Negru Vârtos, cât și cu Băbeasca Neagră;

  • Cadarcă - la fel ca Mustoasa de Măderat, soiul Cadarcă este originar din podgoriile Miniș-Măderat (fiind cunoscut și sub numele de Cadarcă de Miniș); din el se obține un vin sec, cu arome fructate.

 

În privința vinurilor roze, de departe cel mai cunoscut produs românesc este Busuioaca de Bohotin. Soiul, originar din Bohotin, județul Iași, este folosit la producerea unui vin dulce, cu parfum și aromă unice.

Proprietățile benefice ale vinului

 

Ca orice băutură alcoolică, vinul trebuie consumat cu moderație. Asta nu înseamnă însă că această băutură - una dintre cele mai vechi din lume - nu are numeroase beneficii pentru organism. Atât vinul roșu, cât și cel alb au numeroase beneficii, dintre care amintim:

 

  • un conținut ridicat de flavonoide, compuși cu efect antioxidant;

  • intensificarea circulației sângelui;

  • eliminarea stresului și a depresiei;

  • favorizarea digestiei.

 

Toate aceste proprietăți au fost atestate de studii științifice, precum cel realizat în 1999 la Universitatea din Barcelona sau cel realizat de Departamentul de Farmacologie din Rajampet, India. Pe lângă moderație, este recomandat consumul vinurilor de calitate, pentru a obține toate beneficiile asociate acestei băuturi.

 

Sursa foto: Shutterstock.com

 

Comentarii




* Câmpuri Obligatorii